Frumusețea este subiectivă, însă deschiderea către toate tipurile de frumos e obligatorie
Suntem curioși, vrem să descoperim și să înțelegem, să simțim și să ne bucurăm de tot ce e frumos în jurul nostru. Conștiința omului crește continuu și se modelează pe linia afectivă, cognitivă și culturală.
Știm că educația estetică poate fi privită ca un lux dacă este să luăm în calcul piramida lui Maslow, însă tot din prisma aceleiași piramide putem spune că realizările de la vârful piramidei ne aduc și cele mai mari satisfacții. În plus, în lumea globalizată și cosmopolită în care trăim, este deja o nevoie să avem gustul esteticului cultivat. Până la urmă, apropierea de valorile estetice contribuie la culturalizarea persoanei și la conturarea profilului său intelectual și uman.
Educația estetică deschide orizonturi culturale, cetățenești, științifice și, mai ales, morale. Din perspectiva dezvoltării personale, este importantă expunerea la frumosul definit în toate culturile și înfățișările posibile. Orizontul moral este cel în care trebuie să investim cel mai mult, pentru că ne reprezintă ca indivizi, ca cetățeni cu îndatoriri spirituale.
Dorința de dezvoltare a simțului estetic, al gustului pentru frumos, a idealului estetic și a spiritului de creație estetică, perceput ca un ,,discernământ” estetic trebuie cultivată din copilărie, pentru că atunci asimilăm toate aspectele legate de artă și de frumos. Pablo Picasso spunea că ,,fiecare copil este un artist. Problema este să rămână artist și după ce crește” , făcând astfel referire la creativitate și implicit la neglijarea simțului artistic în timpul creșterii copilului.
Cea mai generală abordare a educației estetice este cultivarea frumosului existent la nivelul artei și societății din punct de vedere al comportamentului uman și al organizării sociale. Un experiment realizat de o jurnalistă, Esther Honig, anul trecut, a demonstrat cum este privită frumusețea estetică în diverse culturi și cât de mult cultura respectivă se regăsește în ce definește ca fiind frumos. Astfel, a trimis o fotografie cu ea neretușată către 19 artiști grafici cerându-le un singur lucru: „fă-mă frumoasă”. Rezultatele sunt grăitoare.
https://www.youtube.com/watch?v=RT9FmDBrewA
Puteți urmări astfel de povești pe pagina de Facebook a proiectului: https://www.facebook.com/agoraculturala. Aici, tinerii pot găsi mai multe povesti, încărcate de experiență, povești spuse de bătrâni, tineri sau copii, cel mai adesea aparținând diferitelor minorități etnice din România.
Agora Culturală @ Biblioteca Ta este un proiect implementat de ANBPR în parteneriat cu Jazzmontor AS Norvegia și Asociaţia Culturală REPLIKA, finanţat prin Granturile SEE 2009-2014, Programul PA17/RO13 Promovarea diversității în cultură și artă în cadrul patrimoniului cultural european (www.fonduri-diversitate.ro) în România.
